Moțiunile de cenzură în România: istoric și efecte

Moțiunile de cenzură au fost instrumente-cheie în politica românească pentru controlul și înlăturarea guvernului, generând crize politice și schimbări de putere semnificative în ultimii ani.

Istoric recent al moțiunilor de cenzură din România

  • Din 1990 până în prezent, au fost depuse peste 44 de moțiuni de cenzură, dintre care doar 6 au dus la demiterea guvernului.
  • Premieri înlăturați prin moțiuni de cenzură: Emil Boc (2009), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020), Florin Cîțu (2021).
  • Moțiuni frecvente vizând reforme controversate, conflicte politice interne sau gestionarea deficitelor bugetare.

Efecte concrete produse de moțiuni de cenzură

  • Căderea guvernului: O moțiune de cenzură adoptată obligă guvernul să demisioneze; președintele consultă partidele și propune un nou premier.
  • Instabilitate politică: Provoacă perioade de incertitudine, interimat guvernamental și negocieri/ alianțe noi.
  • Efecte economice: Frământările politice pot genera volatilitate pe bursă și asupra monedei naționale, însă impactul economic nu este întotdeauna proporțional cu intensitatea crizei politice.
  • Reforme și schimbări: Unele moțiuni grăbesc reforme sau amână decizii importante, fiind folosite ca instrument de presiune politică.

Exemplu: demiterea premierului Florin Cîțu

  • În 2021, votul de demitere a guvernului Cîțu a fost un record: 281 de voturi pentru moțiune, cu mult peste necesar.
  • Criza politică din urma acestei moțiuni a dus la negocieri prelungite pentru desemnarea unui nou guvern și la constrângeri asupra implementării reformelor economice urgente.

Moțiunile de cenzură din România rămân elemente centrale pentru controlul democratic asupra guvernului, dar au efecte complexe asupra stabilității politice și economice.

Cu ce rămânem după toate aceste proteste?

În serile din ultima săptămână, liniștea străzilor din majoritatea orașelor României a fost distrusă de protestatarii care și-au strigat nemulțumirile legate de noul guvern, care a adoptat ordonanța de urgență privind abuzul în serviciu. Ordonanța a fost supusă votului în Marțea Neagră, la o oră târzie, în speranța că nimeni nu va reacționa. Răspunsul cetățenilor români a fost pe măsură, aceștia au ieșit spontan în stradă, continuând și în serile care au urmat. Cu siguranță, așa cum s-a spus în nenumărate rânduri până acum, am asistat la cele mai mari proteste de după căderea regimului comunist în România.

România - de la totalitarism la democrație

După arestarea lui Antonescu, regele Mihai și partidele politice democratice au încercat să restabilească un regim politic democratic. Constituția democratică de la 1923 a fost repusă parțial în vigoare și se părea că cetățenii își vor putea exercita din nou drepturile.

Sistemul electoral și partidele politice în România interbelică

Din 1858 și până în 1918 în România a existat votul cenzitar. În noiembrie 1918 s-a dat un decret-lege prin care s-a impus votul universal. Acest decret lege a rămas valabil până în 1926 când guvernul liberal a

Teme și dezbateri politice în Parlamentul României la 1900

După adoptarea constituției din 1866 România a avut un regim politic liberal. S-au format două mari partide care au câștigat pe rând alegerile parlamenteare și s-au succedat la conducere până la Primul Război Mondial: PNL - Partidul Național Liberal - fondat în 1875 și Partidul Conservator - 1880.

Regimul nazist în Germania

Nazismul, prescurtare de la național-socialism, a fost varianta germană a fascismului. S-a deosebit însă inițial de acesta prin accentul pus pe rasism. Potrivit lui Hitler și altor gânditori naziști, omenirea se împarte în rasa superioară (ariană) - popoarele germanice, rase inferioare - slavii și rase impure - evrei și țigani.

Regimul fascist în Italia

Imediat după terminarea Primului Război Mondial Italia trecea printr-o criză economică, socială și politică. De această criză au încercat să profite comuniștii care au organizat greve și manifestații politice, urmărind să declanșeze o revoluție. Acțiunile comuniștilor au stârnit îngrijorarea naționaliștilor care au hotărât să li se opună.

Regimuri politice

În organizarea statelor un rol important îl joacă și regimurile politice care s-au cristalizat pornind de la raporturile existente între instituțiile statului și cetățeni, raporturile dintre diversele instituții ale statului și atribuțiile acestora. În funcție de aceste elemente în epoca și contemporană au apărut două mari tipuri de regimuri politice:

Tipuri de state

În funcție de organizarea teritorial-administrativă și raporturile existente între instituțiile centrale și cele regionale, statele se împart și în:

  • state unitare
  • state federale
  • confederații

Știința contemporană

Una dintre caracteristicile importante ale epocii contemporane este dezvoltarea spectaculoasă a științei și tehnicii. Cunoștințele dobândite de omenire în această perioadă, de mai puțin de un secol, le depășesc pe cele obținute obținute în decursul celorlalte epoci. Printre științele care s-au dezvoltat foarte mult se numără fizica, chimia și biologia.
Abonați-vă la: Postări (Atom)