Rolul Europei în lume în secolul al XX-lea

La începutul secolului XX, Europa exercita o adevărată dominaţie asupra lumii. Imperiile coloniale europene cuprindeau teritorii imense pe alte continente, economia Europei producea mărfuri mai multe şi mai avansate tehnologic decât a celorlalte continente, limbi vorbite în Europa se răspândiseră pe alte continente, iar civilizaţia şi cultura europenilor deveniseră modele pentru întreaga lume, totuşi încă de pe acum

dominaţia europeană începuse să fie pusă sub semnul întrebării de dezvoltarea rapidă a unor state extraeuropene, în primul rând SUA şi Japonia.

Primul Război Mondial a dat o lovitură dură puterii Europei, distrugerile şi pierderile economice au făcut ca Europa să-şi piardă rolul de primă putere financiară a lumii în favoarea Statelor Unite. Europa rămăsese însă cu o importantă putere militară, economică, politică şi culturală.

Al Doilea Război Mondial a dat lovitura decisivă dominaţiei Europei asupra lumii. La sfârşitul războiului, Europa era în ruine şi depindea din punct de vedere militar, politic şi economic de două super-puteri din afara Europei; atunci o serie de oameni politici din Europa Occidentală şi-au dat seama că pentru a reface, măcar în parte, puterea şi prosperitatea Europei, este necesar să se înlocuiască politica de rivalitate şi confruntare dintre statele europene cu o politică de colaborare şi încredere. În acest scop a fost iniţiat procesul de integrare europeană prin care mai multe state din Europa Occidentală s-au asociat şi au colaborat în diverse domenii. Cu timpul acest proces a dus la crearea Uniunii Europene.

Deşi integrarea europeană a contribuit la dezvoltarea rapidă a Europei şi la menţinerea păcii, continentul nostru nu şi-a recăpăta rolul de dinainte războaielor mondiale, având o influenţă mult mai mică decât alte state.