Regimul nazist în Germania

Nazismul, prescurtare de la național-socialism, a fost varianta germană a fascismului. S-a deosebit însă inițial de acesta prin accentul pus pe rasism. Potrivit lui Hitler și altor gânditori naziști, omenirea se împarte în rasa superioară (ariană) - popoarele germanice, rase inferioare - slavii și rase impure - evrei și țigani.

Regimul fascist în Italia

Imediat după terminarea Primului Război Mondial Italia trecea printr-o criză economică, socială și politică. De această criză au încercat să profite comuniștii care au organizat greve și manifestații politice, urmărind să declanșeze o revoluție. Acțiunile comuniștilor au stârnit îngrijorarea naționaliștilor care au hotărât să li se opună.

Regimuri politice

În organizarea statelor un rol important îl joacă și regimurile politice care s-au cristalizat pornind de la raporturile existente între instituțiile statului și cetățeni, raporturile dintre diversele instituții ale statului și atribuțiile acestora. În funcție de aceste elemente în epoca și contemporană au apărut două mari tipuri de regimuri politice:

Tipuri de state

În funcție de organizarea teritorial-administrativă și raporturile existente între instituțiile centrale și cele regionale, statele se împart și în:

  • state unitare
  • state federale
  • confederații

Știința contemporană

Una dintre caracteristicile importante ale epocii contemporane este dezvoltarea spectaculoasă a științei și tehnicii. Cunoștințele dobândite de omenire în această perioadă, de mai puțin de un secol, le depășesc pe cele obținute obținute în decursul celorlalte epoci. Printre științele care s-au dezvoltat foarte mult se numără fizica, chimia și biologia.

Viața publică și viața privată

În viața de zi cu zi a unui om se pot distinge două aspecte diferite care uneori se întrepătrund: viața privată, desfășurată în locuința respectivei persoane și în cadrul căreia se intră în contact mai ales cu membrii familiei și viața publică, desfășurată în afara locuinței și în cadrul căreia se intră în contact mai ales cu persoane din afara familiei.

Evoluția societății în secolele XIX - XX

În secolul al XIX-lea, odată cu revoluția industrială, structura societății s-a modificat profund. Rolul nobilimii ca pătură socială conducătoare a fost luat de burghezie a cărei pondere în cadrul societății a crescut. A scăzut numărul și ponderea țăranilor, dar a crescut foarte mult numărul și ponderea muncitorilor din industrie. A crescut și numărul inteletualilor, precum și al funcționarilor.

Economia liberală și economia dirijată

De-a lungul secolului al XX-lea au existat în lume două mari tipuri de economii:
-    economia de piață (capitalistă) - ca tip de economie liberal;
-    economia comunistă - o economie de tip dirijat.

Globalizarea economiei

De-a lungul istoriei, până în secolul al XVI-lea, au existat regiuni ale lumii care nu s-au aflat deloc în contact cu altele, de aceea aceste regiuni au funcţionat ca nişte economii închise, care-şi erau suficiente.
Odată cu marile descoperiri geografice au apărut şi legăturile economice dintre aceste regiuni. S-a produs o mondializare a economiei care s-a accentuat în ultimii 500 de ani. În acest proces de mondializare a economiei, cunoscut şi sub numele de globalizare a economiei, istoricii au distins trei etape importante:

România în spațiul european al secolului al XX-lea


După instaurarea dominaţiei otomane (secolul XVI), principatele Moldova şi Ţara Românească au avut legături din ce în ce mai slabe cu Europa, evoluând foarte diferit de aceasta. De la începutul secolului al XIX-lea legăturile cu Europa s-au înmulţit, un moment esenţial fiind semnarea tratatului de la Adrianopol în 1829
Abonați-vă la: Postări (Atom)